sâmbătă, 23 octombrie 2010

Tacere...

Oare in numele unei amicitii ai dreptul sa intervii in viata cuiva? Oare cuvantul tau are vreo insemnatate pentru el? Oare vei primi recunostiinta sau vei cadea in disgratie? Oare a omite este o greseala?

Intotdeauna am asteptat adevarul dar rareori l-am primit. Si de fiecare data eu imi spuneam ca voi proceda altfel. Ca nu voi fi ca ceilalti. Si iata-ma acum, cand am ocazia sa fiu altfel. Lipsita de curaj. Indiferenta.As putea sa risc sau sa inchid ochii si sa trec mai departe...tind sa trec mai departe. Lasitate. Ceea ce demonstreaza faptul ca primesc ce dau. Indiferenta. Si am pretentii absurde. Lasitate. Vinovatie.

Poate ca maine voi avea mai mult curaj. Sau poate ca nu. Poate ca exista persoane ce nu au nevoie de adevarul meu... ramane de vazut.

Lasitate. Vinovatie.

Un comentariu:

  1. Nu stiu exact contextul, asa ca nu pot sa am o opinie clara. Uneori e bine sa nu spui anumite lucruri, dar nesinceritatea, ascunderea unor lucruri poate sa coste mult. Poate ca ai facut ceva bun, poate ca nu. Important e sa nu te mai invinovatesti atat.

    RăspundețiȘtergere