joi, 27 martie 2014

Intreaba-ma

Niciodata nu ai intrebat "de ce?".
Niciodata nu ai vrut sa stii mai mult.
Iar eu am atatea de spus. Atatea si atatea idei si ganduri de impartasit. Mi se strang toate in varful limbii si vreau sa le rostesc de fiecare data cand deschid gura.

De ce nu intrebi? De ce nu vrei sa afli? Chiar vreau sa-ti spun, dar nu pot. Trebuie sa intrebi mai intai.

Astept. Intreaba-ma!

Ploaia


Astazi, cand razele soarelui imi imbraca trupul in lumina-i aurie, iar cerul este atat de albastru incat nu ma satur sa-l privesc, mi se pare bizar gandul la ploaie. Am impresia ca ploaia e o legenda, o poveste de infricosat copii.

Dar eu imi amintesc...

Imi amintesc miros de pamant umed, miros de iarba. Stropi reci ce se preling de-a lungul firelor de par. Frig. Pasi grabiti.Umbrela neagra. Chipuri schimonosite. Ochi tristi.

Ploaia ma spala.

Ne spala.De egoism. De rautate. De invidie.

Ploaia ma linisteste. Ma inspira. Imi aduce ganduri, idei, cuvinte. 

Sentimente.

Ploaia ma protejeaza. De mine. De noi.


Mi-e dor de ploaie. Astept sa vina.

duminică, 2 martie 2014

Zidul


Mi-ai cerut sa daram zidul dincolo de care se ascundea sufletul meu. Voiai sa-i afli toate secretele. Sa observi, sa analizezi, sa intelegi.

Ti-am aratat. Imi doream atat de mult sa-mi cunosti sufletul, sa afli ce se gaseste chiar si in cel mai intunecat ungher al lui, incat nu a mai contat cat imi era de greu sa ma dezbrac de fiecare voal in care imi invelisem cu grija toata fiinta mea. Imi era atat de greu sa raman fragila, sa ma arat descoperita in fata ta, incat parea ca o sa ma doara. Dar totusi, rezistand instinctului de autoprotejare, m-am deschis tie. Ca sa vezi si tu.

Sa-mi vezi cea mai de pret comoara. Sa te minunezi, poate. Sa observi, macar. Stiam ca nu e cel  mai frumos lucru din lume,  dar e unic. Credeam ca valoreaza ceva. Cel putin pentru mine.

Si ai plecat.

N-am inteles nimic. Dar, acum, cand iti observ privirea senina, totul e clar. Tu n-ai vazut sacrificiul imens pe care l-am facut. Pentru tine a fost eveniment banal. Nici n-ai incercat sa deslusesti tainele sufletului meu fiindca ai crezut ca nu merita.

Am simtit furie. Am vrut sa te urasc. Dar oare aveam dreptul?

Ma tot gandesc... Oare n-ai fost in stare sa vezi nimic? Sau chiar nu era nimic de vazut?