vineri, 9 mai 2014

Suflet pereche

In momentul acela, stand langa el, gandurile i se pierdusera in idei neobisnuite.

Isi  imagina cat de usor ar fi sa il iubeasca. Cat de usor sa o iubeasca.

Natural. Ca respiratia.

Ei sunt partile unui puzzle care se imbina perfect.

Natural. Ca respiratia. Perfect.

Se gandea cum ar fi relatia lor.  Cel mai bun lucru din lume.

Usor. Natural. Ca respiratia. Perfect.

Stateau pe aceeasi banca, in acelasi timp, unul langa altul. Fara sa stie, impartaseau aceleasi ganduri.

Atat de aproape si totusi atat de departe.

...........

Dar atunci nu era momentul. Acela nu era locul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu